Te-ai intrebat vreodata de ce oferim cadouri unii altora? De cand dateaza si cum a inceput acest obicei? Pare o datina destul de contraproductiva. Pentru orice cadou, oricat de mic si neinsemnat ar fi, tot cheltuim bani si resurse ca sa il oferim.
Cel putin in prezent, exista doua mari tendinte in materie de cadouri: cadouri simbolice si cadouri scumpe, impresionante. Din urma, insa, vin in forta si cadourile experientiale, ca o categorie noua si foarte apreciata atat de catre cei ce ofera, cat si de catre cei ce primesc.
Revenind la intrebarile de mai sus, pentru ca mi-am pus si eu aceste probleme si mi s-a parut interesant sa caut raspunsuri, am gasit un articol cvasi-stiintific, pe descopera.ro care, citindu-l, a constituit si o lectura extrem de placuta, dar si instructiva.
Acolo se spune ca a da exprima in general o superioritate a donatorului si creeaza o obligatie, o „indatorare”, celui care primeste. Cred ca, in prezent, superioritatea donatorului poate fi considerata, cel mult, in cazul cadourilor scumpe, ca superioritate baneasca. Altfel, acest obicei de a oferi daruri, este perceput ca un moment de placere si emotie pentru amandoi. Cu atat mai mult este evident acest lucru in cazul cadourilor simbolice. Prin urmare, a da si a primi daruri are o semnificatie sociala si tine de natura umana care este menita sa traiasca si sa se implineasca in viata in comunitate, alaturi de semeni si in buna intelegere cu acestia.
Un aspect important este si acela al reciprocitatii. De exemplu daca X a primit un dar de la Y, de ce trebuie Y sa raspunda si el printr-un dar oferit lui X? Se pare ca nu a existat niciodata o lege scrisa in acest sens, ceea ce inseamna ca raspunsul sta in semnificatii mai adanci. Un cercetator francez al obiceiului de a oferi cadouri, Mauss, spune ca aceasta reciprocitate ar veni din cultura maori (stramosi din Noua Zeelanda) unde se credea ca bunurile oferite poarta in ele “un spirit al lucrurilor”. Asadar, un cadou, chiar un obiect, nu este un simplu lucru neinsufletit, ci poarta in el un anumit tip de energie ce provine de la cel care l-a daruit. Chiar oferite, lucrurile continua sa apartina si donatorului in continuare. Si astfel, explica cercetatorul francez, a darui cuiva ceva inseamna a-i darui o particica din tine insuti. Iar gandind asa obligatia de a raspunde darului cu un alt dar devine intr-adevar presanta.
Aceasta teorie explica si de ce continuam sa oferim cadouri; daca, asa cum spuneam mai sus, ele reprezinta o cheltuiala, un efort din partea donatorului; de ce acordam o atat de mare importanta acestui fapt, de ce cadourile ne bucura chiar daca nu aveam nevoie de lucrul respectiv si de ce dam atata importanta intentiei („intentia conteaza”) chiar daca darul nu ne place in mod deosebit. Explicatia este aceea ca lucrul oferit / primit este impregnat de spiritul donatorului, care daruieste / ofera si o farama din sufletul sau. Lucrul cu atat mai important, atunci cand cadourile sunt schimbate intre oameni foarte apropiati si dragi.
Intelegem deci ca obiceiul de a oferi si primi cadouri este unul foarte vechi, cu radacini in viata sociala a stramosilor nostri. Vremurile moderne au adaugat noi si noi valente acestui act de a darui, insa un lucru trebuie sa ramana neclintit in mintea noastra, si anume faptul ca a darui un cadou (scump, simbolic sau experiential) inseamna a darui o particica din tine celuilalt, inseamna a crea amintiri frumoase.
Give! Experience! Enjoy!
[wysija_form id=”1″]
